Porunci paradoxale

Oamenii sunt adesea irationali, subiectivi si egocentrici.
Iarta-i totusi.
Daca esti bun, oamenii te vor acuza de individualism si motive ascunse.
Fii bun totusi.
Daca ai succes, vei dobandi prieteni necredinciosi si dusmani adevarati.
Reuseste totusi.
Daca esti sincer, oamenii te vor insela.
Fii cinstit si sincer, totusi.
Ceea ce tu zidesti in ani, altii distrug intr-o noapte.
Zideste totusi.
Daca gasesti seninatatea si bucuria, unii vor fi gelosi.
Fii fericit totusi.
Binele pe care il faci astazi va fi deseori uitat.
Fa binele totusi.
Da ce ai mai bun si nu va fi niciodata suficient.
Da ce ai mai bun, totusi.
In cele din urma, totul este intre tine si Dumnezeu.
Oricum, nu a fost niciodata intre tine si ei.

(Maica Tereza,  adaptare a poemului lui dr. Kent Keith, “Poruncile Paradoxale”)

 

El este indurator

“El ne-a inviat impreuna, si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti, in Hristos Isus, ca sa arate in veacurile viitoare nemarginita bogatie a harului Sau, in bunatatea Lui fata de noi in Hristos Isus.” (Efeseni 2:7)

Dumnezeu stie totul despre tine, si totusi El nu Isi opreste bunatatea fata de tine. Si-a retras El oare, stiindu-ti toate secretele, vreuna din promisiunile Lui sau ti-a cerut inapoi unul din darurile Lui?

Nu, El este bun cu tine. De ce nu vrei sa fii si tu bun cu tine? El iti iarta greselile. De ce nu faci si tu acelasi lucru?… El crede in tine in asa masura incat te numeste ambasadorul Sau, urmasul Sau, chiar copilul Sau. De ce nu primesti exemplul Lui si nu crezi si tu in tine?

(din Everyday Blessings – 4 June 2010, de  Max Lucado)