Dupa cum afirma A. W. Tozer, sufletul nu poate fi hranit doar cu cuvinte, ci cu Dumnezeu Insusi. Asadar, in cartea lui, “In cautarea lui Dumnezeu”, pe care el o numeste “o incercare modesta de a ajuta pe copiii lui Dumnezeu, flamanzi dupa El, sa Il gaseasca”, Tozer subliniaza faptul ca Biblia este un mijloc prin care oamenii pot fi adusi la o cunoastere intima a lui Dumnezeu. “O cunoastere care implineste, asa incat ei sa poata intra in relatie cu El, sa se desfete cu prezenta Sa, sa poata gusta si descoperi in adancul inimii lor acea dulceata launtrica a lui Dumnezeu Insusi.”
In continuare am scris cateva dintre rugaciunile lui din aceasta carte, care, pe masura lecturii, au devenit si rugaciunile mele. Fie ca Domnul sa le asculte si sa le implineasca in viata mea!

“O, Dumnezeule, am gustat bunatatea Ta si ea mi-a dat implinire, dar, in acelasi timp, m-a facut sa insetez si mai mult. Sunt dureros de constient de nevoia mea dupa o mai mare masura de har. Mi-e rusine de lipsa mea de dorinta. O, Doamne, Dumnezeule Intreit, vreau sa Te vreau; tanjesc sa fiu umplut de dor; mi-e sete de o sete mai mare dupa Tine. Arata-mi slava Ta. Te rog, ca sa Te pot cunoaste cu adevarat. In mila Ta, incepe o noua lucrare a dragostei in mine. Spune sufletului meu: “Ridica-te, dragul meu, ridica-te si vino.” Apoi da-mi har sa ma ridic si sa Te urmez afara din aceasta vale innegurata in care am ratacit atata vreme. In Numele lui Isus. Amin!”
“Tata, eu vreau sa Te cunosc, dar inima mea lasa nu vrea sa renunte la jucariile ei. Nu ma pot desparti de ele fara ca inima sa imi sangereze si nu vreau sa ascund de Tine groaza de aceasta despartire. Vin tremurand, dar vin.
Te rog, smulge din radacini acele lucruri din inima mea pe care le-am indragit atata vreme si care au devenit o parte din mine, astfel incat Tu sa intri si sa locuiesti acolo fara nici un rival.
Atunci, Tu vei face ca asternutul picioarelor Tale sa fie plin de slava. Atunci inima mea nu va avea nevoie de soare ca s-o lumineze, caci Tu Insuti vei fi lumina ei si nu va mai fi noapte acolo. In Numele lui Isus. Amin!”
“Doamne, pe cat de minunate sunt caile Tale, pe atat de intortocheate si intunecate sunt caile omului! Invata-ne sa murim, ca sa putem invia la o viata noua. Sfasie perdeaua vietii eului nostru, de sus pana jos, asa cum ai rupt perdeaua din Templu. Vrem sa ne apropiem cu credinta deplina. Vrem sa traim cu Tine in experienta zilnica aici, pe pamant, pentru ca atunci cand vom intra in cerul Tau ca sa locuim alaturi de Tine, sa ne fie familiara deja slava Ta. In numele lui Isus. Amin!”
“O, Doamne, trezeste la viata toate puterile din mine, ca sa ma leg de lucrurile vesnice. Deschide-mi ochii ca sa vad; da-mi o receptivitate spirituala mereu treaza; ajuta-ma sa gust din Tine si sa vad cat esti de bun. Fa ca cerul sa devina pentru mine mai real decat a fost vreodata orice lucru pamantesc. Amin!”
“O, Dumnezeule Tata, ma pocaiesc de preocuparea mea pacatoasa pentru lucrurile vizibile. M-am ocupat prea multa vreme de lumea oamenilor; m-a atras prea mult pana acum. Tu erai aici si eu n-am stiut. Am fost orb la Prezenta Ta. Deschide-mi ochii ca sa Te pot vedea in mine si imprejurul meu. Pentru meritele lui Hristos. Amin!”
“Doamne, invata-ma sa te ascult. Vremurile sunt zgomotoase si urechile mele au obosit din cauza miilor de sunete stridente care le asalteaza fara ragaz.
Da-mi duhul pe care l-a avut copilul Samuel cand Ti-a zis: “Vorbeste, caci robul Tau asculta.” Fa-ma sa Te aud vorbind in inima mea.
Ajuta-ma sa ma familiarizez cu Glasul Tau, pentru ca inflexiunile lui sa-mi fie cunoscute atunci cand zgomotele lumii se vor stinge si singurul sunet ramas va fi melodia Glasului Tau care imi vorbeste. Amin!”